României i s-ar putea cere să suporte o sarcină mai mare în materie de securitate-Editorial Forumul Securității Maritime
Creșterea prezenței militare a aliaților europeni în Marea Neagră ar demonstra o determinare comună de a urma modelul Mării Baltice, dar acest fapt se poate face doar în mediul terestru și aerian, drept pentru care României îi revine ca sarcină să-și multiplice forța navală, iar în colaborare cu Bulgaria și Turcia să asigure un echilibru stabil în Marea Neagră.
Turcia rămâne un arbitru important al regiunii Mării Negre datorită poziției sale geografice și capacității sale de a utiliza Convenția de la Montreux ca principală pârghie diplomatică. Unele decizii, cum ar fi eventuale controale mai stricte asupra transportului maritim NATO și rusesc, ar putea fi o monedă de schimb în negocierea avantajelor politice și economice, nu numai pentru Turcia.
Reducerile de buget și de personal, împreună cu implicarea adoptării unei poziții defensive în viitor, chiar a abandonării teatrului de operații din Marea Neagră, transmit un semnal global că SUA nu este încrezătoare în forțele proprii, dar și faptul că este incapabilă să concureze cu Rusia și China. În schimb, concurenții americani sunt încurajați să umple golul lăsat în urmă. Oare în acest nou context politic din SUA, Legea privind securitatea și dezvoltarea la Marea Neagră care face parte dintr-un pachet mai larg privind bugetului Apărării SUA mai este de actualitate? Care va fi modalitatea de aplicare prin prisma viziunii noii conduceri de la Washington? Sau se va pierde în anonimat prin nefinanțare?
Pe de altă parte, Moscova are varianta de adoptare a unei strategii hibride de escaladare limitată a conflictului. Acțiunile hibride ale Rusiei ar putea include mai mult blocade navale „de facto” prin restricționarea unor raioane vitale ale Mării Negre, atacuri cibernetice, dezinformare, și altele, pentru a-și menține influența și a crea disensiuni în rândul statelor riverane Mării Negre.
Uniunea Europeană (UE) ar putea încerca să umple „vidul” creat de reducerea intervenției SUA prin creșterea numărului de proiecte UE în domeniul securității și apărării (PESCO) și prin investiții în infrastructura regională.
Țările democratice din regiunea Mării Negre, precum România, Bulgaria, Turcia, Ucraina și Moldova trebuie să găsească mecanisme de dialog și cooperare privind provocările comune (securitatea energetică, infrastructura de transport, prevenirea conflictelor maritime, chiar și forme militare).
Canalele diplomatice sunt cruciale în situații de instabilitate geopolitică. Aplicarea Convenției de la Montreux rămâne un instrument important pentru Turcia, iar SUA, prin noua sa administrație, ar putea alege să negocieze direct cu țările din regiune, ținând cont și de faptul că nu numai țările riverane Mării Negre sunt de interes regional.
Chiar dacă abordarea administrației americane este mai degrabă tranzacțională, țările NATO din UE trebuie să dea dovadă de solidaritate și să găsească un teren comun pentru a contracara influența rusă și instabilitatea în regiunea extinsă a Mării Negre.
Dacă vorbim despre un plan strategic pentru securitatea Mării Negre, avem nevoie de o strategie regională coerentă pentru a face față potențialelor crize. Aceasta înseamnă exerciții comune, modernizarea Forțelor Navale și măsuri de răspuns rapid împotriva amenințărilor hibride. România și Bulgaria ar putea crea un cadru regional sub umbrela cooperării cu UE și NATO, incluzând Turcia, , Ucraina și chiar Republica Moldova.
Dar poate mai întâi va trebui să avem o strategie națională actualizată la noile condiții!
România nu dovedește a avea o politică clară în regiunea Mării Negre
În noul context post Conferința de la München, dar și al discuțiilor individuale de la Washington, regiunea Mării Negre a devenit o regiune în care interesele marilor puteri și ale statelor regionale se intersectează mai intens ca niciodată. Conferința de la München a inițiat o dezbatere importantă privind viitorul securității europene și transatlantice, însă administrația Trump a sporit incertitudinea prin politicile sale neconvenționale.
În acest context, este subliniată importanța cooperării, a diplomației agile și a investițiilor continue în securitate pentru a menține stabilitatea și a proteja interesele actorilor regionali relevanți.
România nu pare să aibă o politică clară în regiunea Mării Negre, în ciuda diferitelor contacte diplomatice, inclusiv cu partea turcă. Ambele țări subliniază constant buna cooperare dintre România și Turcia, în spiritul parteneriatului strategic dintre cele două țări. Anul trecut, a avut loc pentru prima dată o reuniune de cooperare strategică la nivel înalt între România și Turcia și trebuie remarcat faptul că acest format are potențialul de a consolida dialogul la nivel bilateral, regional și NATO.
Bucureștiul a subliniat constant buna cooperare dintre România și Turcia în asigurarea securității în regiunea Mării Negre, inclusiv participarea Turciei la misiunea NATO de poliție aeriană din România de anul trecut. Surse guvernamentale de la București au subliniat, de asemenea, importanța operaționalizării Grupului Operativ de Acțiune Împotriva Minelor din Marea Neagră, care implică România, Turcia și Bulgaria. Această cooperare trilaterală contribuie la asigurarea securității maritime în Marea Neagră, dar este nevoie de mai mult.
Dimensiunea economică este foarte importantă în orice cooperare, iar Republica Turcia este unul dintre principalii parteneri comerciali ai României. Recent, oficialii turci au subliniat necesitatea de a consolida cooperarea în domenii de interes strategic din perspectivă bilaterală și regională. Aceștia au citat drept exemplu industriile energiei, transporturilor și apărării.
Trump a declarat că războiul Rusia-Ucraina se apropie de sfârșit în timp ce se întâlnește cu Macron, Keir Starmer, și Frederich Merz
Președintele Donald Trump a spus că speră că războiul Rusiei în Ucraina se apropie de final, în timp ce s-a întâlnit luni cu președintele francez Emmanuel Macron la a treia aniversare a invaziei.
Trump, în comentarii ample despre starea conflictului, a spus că se bazează pe faptul că președintele Rusiei Vladimir Putin va accepta menținerea păcii europene în Ucraina pentru a menține pacea. El și-a exprimat, de asemenea, speranța că conflictul s-ar putea încheia în câteva săptămâni și că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va veni în curând în SUA pentru a semna un acord care să ofere SUA acces la mineralele critice ale Ucrainei pentru a ajuta la rambursarea unei părți din ajutorul american de 180 de miliarde de dolari care a fost trimis Kievului de la începutul războiului.
“Se pare că ne apropiem foarte mult“, a declarat Trump reporterilor la începutul întâlnirii sale bilaterale cu Macron. El a adăugat că Zelenski ar putea vizita Washingtonul săptămâna aceasta sau următoarea pentru a semna acordul prin care SUA va primi un acces privilegiat la resursele naturale ale Ucrainei.
Primul acord propus de Washington a fost un memorandum de înțelegere care prevede cedarea către Statele Unite a jumătate din resursele naturale ale Ucrainei (petrol, gaze naturale, uraniu, litiu și alte minerale rare (așa-numitele „pământuri rare”)), ceea ce președintele american Donald Trump consideră a fi o formă de compensare a Statelor Unite pentru că au ajutat Ucraina în războiul său cu Rusia. Acest lucru este văzut ca o formă de compensare a SUA pentru că a ajutat Ucraina în războiul său cu Rusia.
Înțelegerea cu Washingtonul cu privire la acordul privind mineralele rare ale Ucrainei, prin care se vor îmbunătăți relațiile cu administrația Trump, va deschide calea pentru un angajament pe termen lung al SUA în domeniul securității. Oficialii ucraineni afirmă că guvernul de la Kiev este acum pregătit să semneze acordul privind dezvoltarea în comun a resurselor minerale ale țării, inclusiv petrolul și gazele, după ce SUA au renunțat la cererile privind dreptul la 500 de miliarde de dolari în venituri potențiale din exploatarea resurselor.
Deși textul propus nu conține garanții de securitate explicite, oficialii ucraineni susțin că au negociat condiții mult mai favorabile și au descris acordul ca pe o modalitate de extindere a relației cu SUA pentru a consolida perspectivele Ucrainei după trei ani de război.
Între timp, în cadrul unei sesiuni speciale pentru a marca trei ani de la începerea invaziei Rusiei pe scară largă, o rezoluție concepută de conducerea forului legislativ ca o demonstraţie simbolică de sprijin pentru preşedintele Zelenski, a cărui legitimitate este atacată de Rusia şi, mai recent, de Statele Unite, nu a reuşit să obţină suficient sprijin pentru a fi adoptată luni în Rada Supremă. Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.
Trump și Macron au participat luni la o întâlnire virtuală cu alți lideri ai Grupului celor Șapte pentru a discuta despre război.
Discuțiile vin într-un moment de incertitudine profundă cu privire la viitorul relațiilor transatlantice, Trump transformând politica externă americană și eliminând efectiv conducerea europeană, în timp ce încearcă să pună capăt rapid războiului din Ucraina.
Ucraina caută, de asemenea, garanții de securitate viitoare ca parte a oricărui acord. Cu toate acestea, Trump nu a spus dacă acordul va include garanții de securitate americane.
Aniversarea – și discuțiile – vin într-un moment enervant pentru o mare parte a Europei care asistă la o schimbare dramatică în politica externă americană odată cu revenirea lui Trump la putere.
Trump a cerut, de asemenea, teritorii – Groenlanda, Canada, Gaza și Canalul Panama – precum și minerale prețioase de pământuri rare din Ucraina. La puțin peste o lună de la începutul celui de-al doilea mandat, președintele “America First” a aruncat o umbră enormă asupra a ceea ce diplomații americani veterani și foștii oficiali guvernamentali au considerat a fi prezența liniștitoare a stabilității și continuității hegemoniei globale a Americii.
Macron a declarat la conferința de presă comună cu Trump, după întâlnirea lor, că discuțiile lor au fost productive și a recunoscut că națiunile europene trebuie să facă mai mult pentru a consolida apărarea pe continent. Dar Macron a avertizat și împotriva capitulării în fața Rusiei.
“Această pace nu trebuie să însemne o capitulare a Ucrainei”, a spus Macron. “Nu trebuie să însemne o încetare a focului fără garanții. Această pace trebuie să permită suveranitatea Ucrainei”.
Putin a declarat luni că nu a discutat în detaliu despre rezolvarea conflictului din Ucraina cu Trump și nici echipele de negociere rusești și americane atunci când s-au întâlnit în Arabia Saudită săptămâna trecută. Putin a mai spus că Rusia nu exclude ca țările europene să participe la un acord de pace.
În ciuda unor sincope, puterea militară, economică și morală a Statelor Unite a dominat epoca de după cel de-al Doilea Război Mondial, mai ales după ce Războiul Rece s-a încheiat odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. Toate acestea, se tem unii, s-ar putea pierde dacă Trump își va continua politica și SUA abandonează principiile sub care au fost fondate Națiunile Unite și numeroase alte organisme internaționale.
Ce trebuie să facă România
Pe fondul instabilității politice interne din România generate de existența unui președinte interimar, al moțiunii antiguvernamentale, dar și pe fondul creșterii opoziției suveraniste, este foarte dificil de adoptat o atitudine diplomatică conform intereselor naționale, putem spune neactualizate condițiilor actuale.
Cu atât mai mult este nevoie de discuții și clarificări ample pentru a rezolva această situație de criză politică internă, peste care s-a suprapus, din nefericire, o situație economică fragilă, dar și o criză de securitate, în ciuda asigurărilor guvernamentale. România este într-un moment dificil, care trebuie gestionat cu multă maturitate politică, dar și cu suportul larg al populației.
Credem că în aceste momente dificile este nevoie de aplicare a unor măsuri corespunzătoare. Printre acestea, pe fondul creșterii prognozate a fondurilor pentru apărare la 3%, poate chiar peste acest procent, România să deblocheze, printre altele, programele de dotare ale Forțelor Navale, acestea fiind singurele care pot contribui decisiv la descurajarea eventualelor acte de război sau hibride din Marea Neagră.
FORUMUL SECURITATII MARITIME